Din păcate, Băile Herculane sunt astăzi exponentul patrimoniului balnear în decădere. Echipamentele balneo-climaterice sunt majoritatea închise, accesul la resursele termale a fost limitat, iar centrul istoric a ajuns într-o stare de abandon. Totuși, din această degradare se pot extrage elemente care să dea formă unui nou început, care să constituie vectorii unei noi etape de dezvoltare a orașului-stațiune.
Băile Herculane poate fi privit ca un spaţiu idilic, dominat de urmele istoriei care l-au consacrat și care se prezintă ca un muzeu în aer liber datorită patrimoniului arhitectural bogat. Acesta este un pilon importat al identității locului, constând în 74 de obiective înscrise în Lista Monumentelor Istorice 2010: 14 situri arheologice, 55 ansambluri și monumente de arhitectură, 5 monumente de for public – statui.
În plus, așezarea a fost concepută pe baza ideilor/planurilor lui Wilhelm Doderer, arhitect și urbanist recunoscut în epocă. Pe lângă spațiul fizic, mentalul colectiv e marcat și organizat și în funcție de întâmplări legate de personaje mitologice sau istorice care au devenit și ele parte din patrimoniul imaterial al locului. Astfel, legendele cu privire la Hercules sau povestirile legate de sosirea Împărătesei Sissi devin laitmotive în reprezentarea identităţii culturale locale.